Arhitectura Romaneasca in detalii - Transformari | Emilia Tugui (editor)

"Cel de-al doilea volum al seriei Arhitectura romaneasca in detalii, Transformari, are ca tematica interventiile pe constructii existente. Proiectele selectate sunt exemple a caror valoare arhitecturala, cel putin la momentul demararii proiectului, a permis ca demersul arhitectilor sa nu fie limitat de constrangeri legate de pastrarea anumitor elemente valoroase de patrimoniu. Volumul acopera diverse tipologii de interventii, atat din punct de vedere al caracteristicilor constructiei initiale, cat si al modului in care a fost abordat proiectul. Exemplele prezentate variaza de la reutilizarea si adaptarea unor cladiri vechi, la interventia pe structuri contemporane abandonate inainte de finalizare. Problemele specifice interventiilor pe constructii existente tratate in acest volum (adaptare formala si functionala, adaptarea structurii si a instalatiilor, asanare) sunt diferite de cazul unei constructii noi, dar si de exigentele legislative si doctrinare specifice restaurarii.Transformarea edificiilor existente este tema celui de al doilea volum din seria propusa de Editura Ozalid, Arhitectura romaneasca in detalii. Chiar daca orice interventie menita sa amenajeze locuirea transforma mediul, prin aceasta, desigur, arhitectura nu devine sinonima cu transformarea. Insa gandind arhitectura in termeni de trans-formare si desfacand cuvantul in cele doua componente ale sale, observam ca el evoca o miscare dincolo (de un stadiu preliminar interventiei) si configurarea unor materiale (care astfel primesc alta forma). Transformarea unor structuri mai timpurii este un fel de reformare: implica refolosire, reabilitare, reciclare. Nu este vorba despre refolosirea, reabilitarea ori reciclarea vreunui slogan publicitar sau a vreunei lozinci propagandistice din alte vremuri. Ci de reiterarea unui principiu valabil in orice epoca, aplicabil arhitecturii si oricarui alt domeniu al existentei umane: principiul preluarii artefactelor mai vechi. […]Discursul teoretic si practica in arhitectura si urbanism tind – deja de mai bine de un secol si nu doar in Romania – sa fie polarizate pe doua domenii in aparenta ireconciliabile: constructia de nou si conservarea patrimoniului construit. Cele doua domenii beneficiaza de spatiu public specializat, au teoreticieni si practicieni priceputi si dedicati care, de multe ori, daca nu se ignora reciproc, nu se iau in seama decat pentru a-si reprosa fie o nesanatoasa pornire pastratoare, inhibitoare a oricarei inventii ori indrazneli arhitecturale, fie o barbara aplecare catre distrugere, care face sa dispara arhitectura veche si, odata cu ea, memoria locurilor. […]Prezentul volum nu se adreseaza anume niciunuia dintre cele doua domenii complementare ale edificarii contemporane, ci domeniului intermediar, foarte prezent in practica arhitecturala, dar mult mai putin frecventat de discursul teoretic de specialitate: interventiile asupra fondului construit obisnuit. Lucrarile descrise aici acopera intregul spectru al intervenientilor asupra structurilor existente, de la restaurarea propriu-zisa a unor cladiri de certa valoare arhitecturala si istorica la convertirea santierelor neterminate ale unor constructii lipsite de orice interes arhitectural sau istoric."Kazmer Kovacs, „Arhitectura in continuitate sau Importanta lucrurilor infraordinare”, text de introducere in tematica volumului.