Criminalul palid. Psihologie judiciara si psihanaliza

Criminalul palid isi face intrarea in psihologie multumita lui Freud, primul teoretician care valorizeaza aceasta inspirata sintagma forjata de Nietzsche in Asa grait-a Zarathustra. Pentru Freud, criminalii palizi sunt cei care comit acte criminale dintr-o profunda vinovatie inconstienta. Pornind de aici, psihanalistul irlandez Stephen J. Costello construieste o viziune integratoare asupra tipologiei si motivatiilor criminalui palid sau nevrotic, aflat in vadita opozitie cu asa-numitul criminal stacojiu sau psihotic. Cartea alatura pentru prima oara reflectiile asupra acestui subiect ale lui Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Melanie Klein, Donald Winnicott si Jaques Lacan, incluzand si contributiile psihiatriei clasice si evolutioniste, cu un accent aparte asupra rolului mediului familial in prefigurarea criminalului palid . Rezultatul este o ambitioasa teorie a criminalitatii si a resorturilor sale inconstiente. Cartea se adreseaza atat psihologilor si psihiatrilor, dar si specialistilor din drept, securitate, siguranta si ordine publica. Stephen J. Costello, psihanalist si logoterapeut irlandez, a predat la Trinity College din Dublin. A scris carti despre psihanaliza religiei si psihologia minciunii. Efectul pe care criminalul il exercita asupra noastra este intotdeauna unul de oroare si fascinatie, reflectand criminalul prezent in fiecare dintre noi. Caci, dupa cum afirma Jung, suntem cu totii niste potentiali ucigasi . - Autorul Actionand pentru a fi pedepsit, criminalul palid se elibereaza de sentimentul de vinovatie care il apasa. Criminalul comite activitati interzise, tocmai pentru ca sunt interzise si, actionand astfel, obtine o usurare sufleteasca, dupa cum observa Freud. Coplesit de un Supraeu sever, criminalul palid o apuca pe aceasta cale, pentru a-si usura povara vinovatiei. - Autorul Cuprins Abrevieri Multumiri Introducere Criminalul Ucigasi palizi si ucigasi stacojii Structura cartii Capitolul 1. Freud: nevoia de pedeapsa Secrete nevrotice, secrete criminale Prima mare crima a omului Masochismul moral si vinovatia inconstienta Dostoievski Sadismul si vinovatia Capitolul 2. Jung: vraja umbrei Principalele concepte jungiene Arhetipurile Criminalii si testele de asociere verbala Sufletul criminalului Criminalul din Zarathustra lui Nietzsche Umbra Capitolul 3. Klein: severitatea Supraeului Concepte kleiniene fundamentale Copii normali (?): de la nevroza la criminalitate Doua studii de caz Invidie si recunostinta Copiii: dovezi suplimentare Un Supraeu sever Micul criminal Capitolul 4. Winnicott: delincventa si deprivare Experiente ale evacuarii populatiei britanice in timpul razboiului Radacinile agresivitatii Capacitatea de ingrijorare Crima ca boala psihica Complexul de deprivare si speranta Adolescenta si comportamentul antisocial Gestionarea institutionala a delincventilor Capitolul 5. Lacan: simbolicul confundat cu realul Ordinea simbolica si complexul Oedip Ordinea imaginara si stadiul oglinzii Ordinea reala Acting out si passage a l’acte: cateva consideratii clinice 148 O tanara homosexuala Aimée Criminalul: relatia sa cu realul si simbolicul Capitolul 6. Psihiatria: tulburarea de personalitate antisociala Psihiatria evolutionista Familia Frustrarea planului arhetipal Din nou despre psihiatria evolutionista Psihiatria evolutionista si tulburarea de personalitate antisociala Lacan despre discursul stapanului: o critica a modelului psihiatric Capitolul 7. Inspre o sinteza Dialectica Sinteza Nota finala Bibliografie