Cartea bucatariei mele: cu peste 500 retete de baza si orientative | Dana Frank

Se crede ca masa si casa corespund unor nevoi primare, dar iubim gatitul rafinat si construim avand voluptatea barocului sau a simplitatii elegante; atat spiritul estetic, cat si cel gregar ne activeaza, cu sens opus, facultatile intelective si ne complica viata in mod dramatic sau doar fermecator. Prietenul Dan Frank este editor profesionist si foarte bucatar; avand formatie germana, el cauta sa impace, ca si unii celebrii inaintasi, senzatia cu aspiratia, scriind, face o echilibristica elevata care te tine cu sufletul la gura si cu inima sus. Aflam din cartea lui ca, bucataria este o activitate omeneasca marcata de principiul apollinic al masurii, ca ideile trebuie sa treaca examenul experimentului gustos ca sa ajunga o realitate in oala, ca un ingeras oricat s-ar invarti prin bucatarie nu se poate pata cu sos, ca exista un daimon in corpul omului care-i sufla ingenuu retete care-l ingrasa dupa secunda de extaz incercat pe limba. Tema de printre randuri este filosofica si culturala dar, in fapt, legumele fac bai de abur prea fierbinti, carnea este aruncata cu cruzime in ulei incins, branzeturile sunt gaurite de mucegaiuri s.a.m.d. Bucataria lui Dan Frank are modestia de a fi, in mod declarat, scrisa in contextul globalizarii, al progresului tehnic, igienic, antioxidant etc. in genere tine cont cu umor de atatea lucruri in locul nostru incat rasufli usurat cand gatesti. Este un mare castig al bunului simt culinar, inventiv cu moderatie, care se strecoara suplu printre multe feluri de mancare depre care credeai ca-ti sunt cunoscute si afli cum micile erori omoara rafinamentul si-ti iau perfectiunea de la gura. Ultimul rand va fi despre mesajul pe care l-am desprins dupa lectura pe furate a cartii: azi bucataria trebuie sa fie comestibila, individualizata si consemnabila, mai mult decat atat, poate fi o sinteza personala prin care fiecare om participa la un fabulos patrimoniu modial; ma simt ca o gura casca de pofta.